Istoria unei stiinte este acea stiinta insasi. Cu atit mai adevarata este aceasta afirmatie pentru stiinta economica. Caci aceasta stiinta este, in primul rind, o stiinta istorica. Poate ca, pe tarimul selenar al stiintelor, niciunde ideile nu sau invrajbit cu atita patima ca in cea economica. Niciunde timpul nu a fost mai aspru judecator decit in stiinta economica. Ideile economice sau ridicat deasupra vremurilor, leau calauzit si apoi, inexorabil, vremurile au trecut, acoperindule. Ele dainuie insa. Mercantilisti, liberali si fiziocrati, socialisti si marginalisti sint marea familie a gindirii economice. Nici o idee nu poate fi coplesitoare decit rostita la ceremonia la care intreaga familie este prezenta.
Ca istoria doctrinelor economice este asezata la capatiiul stiintei economice, o dovedeste faptul ca marii sai dascali au fost si mari economisti. Culegatorii de istorie a doctrinelor economice au fost ei insisi creatori de istorie. Unul dintre primii istorici ai gindirii economice este Albert Blanqui, cu a sa Histoire de l'conomie politique en Europe depuis les anciens jus qu'a nos jours, publicata in 1837. Blanqui nu mai este cunoscut astazi, dar la vremea aceea - si Tiberiu Brailean o aminteste - era un nume important al gindirii economice. Sa pomenim apoi tumultuoasa Teorie a plusvalorii a lui Karl Marx, una dintre cele mai patimase abordari a istoriei economice si sa notam ca una din traducerile sale in franceza a fost ingrijita de Karl Kautsky. Mai olimpiana, dar absolut extraordinara, este Istoria critica a teoriilor privind dobinda la capital aparuta in 1899 si apartinind neoclasicului austriac Eugen von BohmBawerk. Apostolul spiritului intreprinzator, Joseph A. Schumpeter, este si el autorul unei monumentale lucrari de istorie a doctrinelor - Istoria analizei economice - continind aproape doua mii de pagini. Mai aproape de noi, sal amintim pe John Kenneth Golbraith, cu Perspectivele stiintei economice - o istorie critica.
Am citit si recitit Filosofii lucrurilor pamintesti de Robert L. Heilbroner. O carte ce ne vorbeste despre oameni care, cu insusirile si capriciile lor, au trait cu numele pe care ni le amintim astazi. Conteaza mai putin ce fel de oameni au fost Newton sau Leibnitz pentru a intelege principiul gravitational sau calculul infinitezimal.
In privinta economistilor nu poti desparti insa viata de opera. Poti descifra pina la miez ideile lui Malthus, ale lui J.S. Mill, ale lui Owen, Marx sau Veblen fara ai cunoaste? Pentru multi dintre ei propria opera a fost si prima tragedie. Ei siau trait ideile pina la moarte.
Gasim cite ceva din toate acestea in lucrarea lui Tiberiu Brailean. El insusi un economist al prezentului - lucrarea Monetarismul in teoria si politica economica il onoreaza - este un participant pasionat la miracolul istoriei gindirii economice. Fiind un economist format, cu conceptii solide, profesorul Brailean nu este un chibit al istoriei. El ii dojeneste pe socialisti, exulta in fata avintului liberal, este pe rind aspru si ingaduitor, admira si respinge. Imi place acest mod de a vorbi despre istoria gindirii. Portretele sint precise, despre fiecare economist se spune ce este important. Dar cu pasiune. Aceasta carte ar fi trebuit sa se numeasca mai degraba Ginduri despre gindirea economica. Tiberiu Brailean nu este un comentator al istoriei gindirii economice, ci un participant. Altcineva, intro buna zi, ii va aseza numele pe una din paginile unei carti ca aceasta.
|
)
