Cartea pe care o prezentam acum cititorului roman este in mai multe privinte reprezentativa. Ea continua, pe de o parte, dindui o nota particulara, descifrarea acelor , inceputa cu Cucerirea Americii, prin inca o aplicare la istoria secolului nostru – indeosebi la perioada de dupa al doilea razboi mondial, cu povara regimurilor comuniste totalitare din Europa de Rasarit, dar si cu sechelele totalitarismului in dubla lor expresie, nazisto comunista. Pe de alta parte, in ipostaza sa de , Tzvetan Todorov reflecteaza asupra unui statut din ce ce in mai frecvent ilustrat in aceasta epoca de mutiple instrainari si rupturi. De fapt, in cazul sau, calificativul de dezradacinat (in franceza: dépaysé) – trebuie spus de la inceput – nu are conotatiile atit de grave, chiar dramatice ori tragice, pe care atributul acesta lea capatat in cultura rom>na, marcata, mai ales in secolul nostru, de confruntarea dintre traditie (rurala si nationalista) si modernitate (burgheza, europeana, cosmopolita). L’homme dépaysé, din titlul acestei carti, este – daca am traduce literal, cu un cuvint lansat, mi se pare de Iorga, destarat, cu sunet inca nu prea bine asimilat limbii noastre – unul care (cum explica articolul de dictionar citat de autor in exerga) plecind din tara de origine, sa stabilit in alta, cu toate consecintele ce decurg de aici ca tulburare, dezorientare, descumpanire; este omul, am mai putea spune altfel, aflat cumva intre doua (aici, chiar trei) tari, care nu traieste, evident, cu toata seninatatea noul sau statut existential, gasinduse provocat in mai multe chipuri de el, trebuind sa renunte la vechi habitudini si adeziuni, confruntinduse cu altele, dar si cistigind, in ultima instanta, din aceasta situatie de dezechilibru initial: adaptat la mediul inedit si, mai mult sau mai putin, adoptat de el, are, totusi, un cistig important, un plus de libertate a spiritului, o limpezire a perspectivei oferita de distantare, o imbogatire cu alte experiente de viata si moduri de a privi lumea. Aflat el insusi, cel putin intrun prim moment, intro situatie dificila, va deveni mai disponibil in comprehensiunea fata de ceilalti, mai realist in perceperea si judecarea lumii din jur, mai nuantat in concluzii, invatind sai respinga, cum spune, in judecata morala, pe : .
|