Aparitia unui dictionar de expresii romanesti cuprinzind material consacrat ilustrarii drumului spre imagine al unor variate asociatii de cuvinte ale limbii romne impune, in afara obisnuitelor explicatii de factura tehnica, si citeva precizari de optica si de intentionalitate.Termenul expresie este folosit (nu doar) in titlul dictionarului de fata cu una dintre cele mai elastice acceptiuni ale cuvintului frantuzesc expression; citam, dupa Robert, Dictionnaire: , intrebuintare nu numai permisa, datorita faptului ca in romna am preluat si acest uz curent, ci pe care am apreciato ca fiind si cea mai potrivita unui demers ce sia propus oglindirea proceselor de cristalizare a denumirii primare (ilustrata aici, in mod deliberat, numai tangential) si de functionare si modificare a formulei denominative figurate (preferential). Asadar, urmarind moduri de exprimare a mentalului romanesc, printre enunturile asupra carora ne oprim apar structuri diferite, de la idiotisme propriuzise pina la imbinari (fixe) de minimum doua cuvinte, care desemneaza o notiune sau care infatiseaza (figurat) o idee.O asemenea abordare deriva din intentia autorului de a trasa contururile unui ansamblu sugestiv care, din perspectiva complementara, onomasiologica si stilistica, se prezinta ca un complex caleidoscopic de constructii fixe, al caror mecanism de generare poate fi adesea inteles prin considerarea unor combinatii denominative de tatonare, chiar daca acestea sau dovedit apoi doar solidarizari lexicale pasagere.Pe de alta parte, am apelat la cea mai larga sfera de intrebuintare a adjectivului asociat; romnesc, drept complinire a termenului expresie, inseamna care este intilnit in vorbirea si scrierea romneasca (si nu numaidecit specific limbii romne), intrucit interesul nostru sa dirijat spre recuperarea jaloanelor unui tablou evolutiv al mijloacelor de a formula un nume, de a sensibiliza o reprezentare sau o apreciere, dintre care nu am exclus constructia relativ recenta cu neologisme sau calcul direct. Caci modernizarea limbii romne ni se prezinta doar ca una dintre fazele in care o aceeasi mostenire matriceala isi aproprie si modeleaza un material lingvistic, de data aceasta nou, urmind dupa asimilarea infiltratiilor de diferite virste si niveluri din mozaicul general balcanic si de sorginte slava.
|
)
