Ideea care sustine in fond intreg demersul lui Gellner e aceea ca setul de idei si credinte al unei comunitati sau al unui individ le constituie acestora spatiul de libertate. Acesta din urma genereaza un anume tip de rationalitate. Spre exemplu, cele zece porunci aduse de Moise de pe munte au avut un profund rol constitutional\caci au configurat un stil anume de comunitate in intimitatea careia s-au dezvoltat doar anumite raporturi interpersonale, permise in fond de cele zece interdictii. Acest set de idei si credinte are un rol profund umanizarti, intrucit introduce ordine intr-o comunitate de indivizi, asigurind coeziunea sociala. In plus sau mai inainte de toate acest set de credinte si idei permite doar un anumit comportament cognitiv fata de realitate.
Odata cu modernitatea se naste insa un alt tip, radical diferit, de rationalitate caruia Gellner ii face, ajutat de Max Weber, genealogia, aratind cum anume s-a nascut. Pe scurt, este vorba despre mutatia protestanta survenita in setul de idei si credinte al traditiei crestine anterioare. Cea mai importanta schimbare consta infaptui ca aceasta mutatie a legitimat un nou comportament cognitiv fata de realitate, ce a condus in cele din urma la rationalitatea moderna de tip stiintific. O alta schimbare intervine prin faptul ca acest tip de rationalitate nu mai este legitimat ori autorizat comunitar; traditional sau prin credinta, ci se incearca o codificare si o legitimare filosofica a lui.
Asadar, am avea de-a face cu un puternic cult al Ratiunii, marea Doamna, cum o numeste Gellner, care difera prin legitimari si prin modul de viata pe care-l genereaza de oricare tip de rationalitate a culturilor, pus in joc de orice alta comunitate istorica. (De mentionat ca Gellner foloseste termenul de cultura in sensul antropologiei sociale si culturale; fapt care-i permite sa aiba un limbaj extrem de relaxat fata de terminologia specializata.) Din expunerea lui Gellner ar reiesi ca modernitatea se naste cumva scindata. Actul de nastere al modernitatii este parafat de Descartes, la care se regaseste deja acesta scindare in incercarea sa de a gasi un temei cert, autoevident si care se autogaranteaza, accesibil in mod democratic tuturor indivizilor, temei diferit de intemeierile conferite traditional prin cutuma si exemplu cu privire la modul de producere si justificare a cunostintelor. E un soi de sapere aude: Descartes nu voia sa accepte decit acele cunostinte care satisfaceau conditiile impuse rational, ceea ce declanseaza un atac consistent impotriva traditiei si exemplului
Miza acestei dispute dinauntrul modernitatii o constituie promisiunea autonomiei fiintei noastre si, implicit, promisiunea unei autoedificari personale, individuale, independent de presiunile exercitate asupra individului de catre traditia si cultura din care face parte. Disputa apare datorita faptului ca modernitatea furnizeaza doua legitimari diferite asupra felului in care se realizeaza autonomia a ceea ce noi insine sintem. Vom numi modernitate deschisa, rationala ori critica modalitatea celor care indraznesc sa se foloseasca de ratiune si care nu accepta alt temei pentru cunostintele si modul lor de viata decit principiile admise si testate in mod rational
|
)
