Harold Confesorul, mort in batalia de ia Hastings, n-a lasat urmasi directi si singura monarhie legitima s-ar naste socoate Cedric, din casatoria pupilei sale, Lady Rowena, descendenta directa din legendarul rege saxon Alfred cel Mare cu Athelstane de Coningsburgh, urmas al regelui invins. In calea acestei uniuni, atit de prielnica pentru tronul Angliei, s-a interpus insa dragostea dintre serafica Rowena si Ivanhoe, nimeni altul decit fiul lui Cedric, izgonit acum si plecat in cruciada la Sfintul Mormint, in suita lui Richard Inima-de-Leu.
Oaspetii sint totusi intimpinati regeste si in timpul cinei, stropita din belsug cu cidru, Bois-Guilbert lauda faptele de arme ale normanzilor din preajma lui Richard. Orgolios cum e, isi rezerva partea leului, dar este interpelat de pelerinul solitar, cu observatia acida ca disputa sa cu Ivanhoe nu i-a adus nici pe departe cistig de cauza. Vorbitorul nu poate nega, dar afirma ca o sa transeze definitiv rivalitatea la prima ocazie, poate la turnirul urmator.
Pelerinul e insusi Ivanhoe, silit sa se deghizeze ca sa nu fie izgonit de aprigul sau tata. Nestiut de nimeni, el devine martorul unui complot urzit de companionii lui Bois-Guilbert, spre a-1 jefui pe bogatul negustor evreu, Isaac din York, gazduit si el la castel. Mindrul cavaler il pune in garda pe barrinul camatar si, drept multumire, capata cal si armura, fara de care n-ar putea lua parte la vestitele Intreceri de arme de Ia Ashby-De-la-Zouche.
In arena intra si un cavaler care refuza sa-si dezvaluie identitatea, desi este solicitat de banuitorul Print John, fratele fatarnic al regelui Richard. Pare sigur pe el si il infrunta pe nimeni altul decit pe Bois-Guilbert. Ciocnirea e teribila si mare este bucuria galeriei saxone cind il vede cazind pe campion, apoi pe alti patru cavaleri normanzi, unul mai falnic decit altul. Cavalerul Necunoscut, invingatorul, isi savureaza premiul si sansa de-a incorona Regina Dragostei si a Frumusetii. Spre surpriza tribunelor, bogate in frumuseti, blonde si brune, aleasa este Rowena.
A doua A are loc intrecerea pc echipe, cu cincizeci de combatanti de fiece parte. Bois-Guilbert conduce o tabara, Cavalerul Necunoscut se afla in fruntea celeilalte, cu mai putin noroc la inceput. De n-ar li aparut, ca din senin, un alt cavaler necunoscut, in armura neagra, Ivanhoe caci el este invingatorul de ieri ar cunoaste probabil gustul amar al infringerii. Asa insa, el e victorios din nou si-si primeste premiul de la Rowena, cu o clipa inainte sa-si piarda cunostinta din pricina ranilor grele. Coiful i se desprinde o clipa, destul ca sa-i fie dezvaluita identitatea, spre marea bucurie a galeriei saxone si emotia vizibila a sfielnicei si blondei Rowena.
Grav ranit, bravul Cavaler cade in grija lui Isaac si a frumoasei sale fiice, bruneta Rebecca. Ei il depun intr-un car bogat iar suitei lor, in drum spre York, li se alatura Athelstane si Cedric. Cavalerul Negru (de fapt Richard Inima-de-Leu) a disparut fara urme.
Cortegiul e atacat de Bois-Guilbert si prietenii sai, Maurice de Bracy si Reginald Front de Boeuf, iar prizonierii sint dusi sub escorta, la castelul din Torquilstone. De Boeuf, gazda, urmareste banii de rascumparare ai bogatului evreu, De Bracy tinteste mina Rowenei, al carei singe regal i-ar sustine ambitiile politice. Bois-Guilbert, pe de alta parte, se indragosteste de Rebecca si o implora sa se crestineze ca s-o poata lua de sotie; ea il tine insa la distanta, mindra si dispretuitoare.
|
)
