Despre capitalism s-a scris mult si din unghiuri foarte diferite. Dominanta insa in aceste incercari, de a deslusi originea, esenta si soarta capitalismului, a fost incarcatura ideologica. Aceasta pentru ca, desi nu are contributii de pionerat in definirea notiunii ca atare, cel care a introdus-o in vocabularul cotidian a fost Karl Marx. Iar Marx a vorbit despre capitalism in acesti termeni, ai unei ideologii dusmanoase promovata de o clasa sociala - burghezia - impotriva altei clase, pe care capitalismul o creste la sinul sau - proletariatul - si care se va dovedi pina la urma o forta ce il va rasturna din temelii scapind omenirea, pentru totdeauna, de acest .
In baza unei interpretari predominant socialiste a istoriei care, in treacat fie spus, a facut mai mult bilantul esecurilor decit pe cel al riscurilor si cistigurilor, termenul de capitalism a fost impus uzului cotidian cu aceasta incarcatura emotionala. Chiar daca azi nu mai trimite, in mod direct, la originile nebuloase, la acumularea primitiva a capitalului, la proletariatul jefuit de mijloacele sale de productie si la o burghezie care, pe o cale necurata, a ajuns stapina economiei, influenta modului in care Marx si-a facut analiza ramine ca o umbra.
Faptul este recunoscut si consemnat de rafinatul analist al problemei care este Peter Saunders si care incearca sa constientizeze tocmai asupra pericolului de a asimila capitalismul unei ideologii. Saunders ne retine atentia asupra imprejurarii prin care, pe filiera marxista, capitalismul a fost definit ca ideologie a burgheziei in confruntare cu ideologia clasei muncitoare, si aceasta pentru ca s-a asezat capitalismul in disputa permanenta cu socialismul. De atunci, de la mijlocul secolului al XIX-lea, cuvintul a capatat acest sens, de ideologie potrivnica socialismului, iar dupa esecul experientelor socialist-comuniste s-a incetatenit parerea ca capitalista a cistigat victoria dispunind de o ideologie mai performanta. Or, tocmai o astfel de interpretare inseamna un mare pericol. De ce? Pentru ca, oricind, mintea unor oameni dezorientati ar putea nascoci o alta ideologie ca alternativa la cea capitalista, dupa ce urmele hidoase ale experimentului socialist au disparut. Spre a elimina consecintele unei atare interpretari paguboase, Peter Saunders ne invita sa intelegem ca societatea capitalista reprezinta rezultanta evolutiei naturale a oamenilor spre progres si civilizatie si ca, in esenta, capitalismul inseamna economie si nu ideologie, spre deosebire de socialism, care nu a fost un sistem economic, ci antieconomic. Daca vrem ca despre capitalism sa vorbim in limbajul victoriei, atunci, intr-adevar, el apare ca o victorie a stiintei, a progresului, a libertatii si a economiei o victorie a realitatii asupra nebuniei, a starii de constienta asupra visului, a omului normal asupra omului paranoic>.
|
)
