State si piete reprezinta o investigatie atenta, pertinenta, uneori polemica, a mecanismelor - un concept pe care Strange il considera fundamental, dar care nu intruneste nici pe departe o acceptare unanima in cadrul disciplinei. Autoarea pledeaza pentru un demers teoretic care sa tina seama de integrarea tot mai accentuata a actorilor politici si economici, la sfirsit de secol XX. Lumea contemporana este o lume a cooperarii si interdependentei, insa specialistul nu isi poate permite un optimism exagerat: exista factori ce conduc la perpetuarea ineficientei si a injustitiilor, iar cooperarea internationala nu a produs, deocamdata, solutii viabile. Din acest punct de vedere, Strange amendeaza citeva din enunturile institutionalismului liberal, in principal pe acela care vede in instituirea unor (generatoare de ordine, stabilitate, previzibilitate etc.) solutia universal valabila a problemelor globale. Amenintarile la adresa pacii si securitatii nu fac exceptie de la aceasta regula.Acceptind, totusi, contributia pozitiva a regimurilor de cooperare, precum si rolul crescind al unor actori transnationali ce tind sa submineze monopolul statelor in (organizatii regionale si internationale, corporatii multinationale, miscari transnationale fundate pe diverse criterii, politice sau nepolitice), Strange afirma totusi ca statele trebuie sa-si asume responsabilitatea girarii sistemului international. Un sistem a carui componenta economica, de exemplu, a demonstrat necesitatea unui input politic deliberat - in primul rind prin consecintele socurilor petroliere si colapsul sistemului Bretton Woods, in anii 70. Misiunea de revine cu precadere marilor puteri economice, in principal Statelor Unite, the benevolent hegemon.
|
)
