Primul capitol, intitulat , stabileste cadrul general si registrul critic, facind in primul subcapitol, , o succinta trecere in revista a principiilor, dezideratelor si valorilor perpetuate de ceea ce este acceptat drept , adica libertate si democratie, perenitatea , paradoxala coexistenta a materialismului si idealismului, a individualismului si conformismului, a apetentei pentru schimbare si a conservatorismului vazute prin prisma unor surse cu predilectie din anii 50 si 60, in special lucrarea lui Henry Commager The American Mind (1952). Al doilea subcapitol, , isi propune o caracterizare in termeni generali (si de cele mai multe ori negativi) a civilizatiei postbelice numita pe parcursul studiului si sau . Concluzia capitolului defineste transant pozitia autorului: .
Daca in primul capitol, atentia cercetatorului a fost retinuta de cadrul larg al culturii si traditiei americane in care evolueaza romanul popular, capitolul al doilea () se adreseaza unui alt element la care se raporteaza romanul popular, si anume . Comentariul critic insista asupra tezei ca ascensiunea romanului popular se datoreaza in mare masura crizei romanului inalt si , alienarii fata de societate a prozatorilor americani (ai culturii inalte), cu consecinte asupra operei cum ar fi: aparitia unui tip de anti-erou si cultivarea unor tehnici narative postmoderniste care il alieneaza pe cititor de fictiunea postmoderna. Aceste tehnici tin in special de despartirea de realism, care face ca sa poata reprosa scriitorilor ca . Concluzia - discutabila dupa parerea noastra - a capitolului este ca: .
Relatia dintre cultura si arta postbelica si noua relatie dintre cultura si relevanta pentru definirea romanului popular, este dezvoltata in capitolul , cu referiri la filosofi ai Scolii de la Frankfurt, precum Marcuse si Adorno sau teoreticieni ai culturii de masa, cu predilectie MacDonald, al carui concept de lansat in anii 50, devine pe parcursul studiului o importanta categorie de analiza. Din aceasta perspectiva a unei critici ideologice, cartea populara este definita ca .
Facind distinctia dintre diverse tipuri de schimbari culturale care au influentat romanul popular de-a lungul istoriei, capitolul prezinta din perspectiva istorica factorii materiali - productia, comercializarea si consumul de carte - care au generat forma actuala a romanului popular, precum si rolul cultural jucat de cartea populara in diverse epoci istorice, incepind cu secolul al XVIII-lea. Urmarind raportul dintre ideologia dominanta, curentele de opinie si evenimentele istorice pe de-o parte si industria cartii populare pe de alta, studiul se opreste asupra unor tipuri de literatura populara care devin best-seller-uri in epoca: , , , , , , (privit ca o contrapondere la cartea sexuala) si . Un subcapitol aparte este dedicat romanului popular dupa cel de al doilea Razboi Mondial, interpretat ca o , a reafirmarii vechilor valori americane in conditiile Razboiului Rece. Printre cele mai importante forme ale acestei literaturi, studiul acorda o atentie deosebita unor genuri precum: , cu ramificatiile lui vizind mediile institutionale, politice, de afaceri si mafiote, , si .
|
)
