Prezentul volum al cartii Istoria civilizatiei britanice pastreaza aceeasi structura ca si volumele precedente. Astfel, materia este impartita in trei sectiuni: istorie politica, istorie socio-economica, istorie culturala. Evenimentele din prima sectiune sint prezentate tot cronologic, iar cele din sectiunile doi si trei acopera materialul subsectiunilor din volumele I si II: Cresterea demografica, Agricultura, Comertul, Transportul, Orasele etc. Sau Arhitectura, Pictura, Sculptura, Muzica etc., chiar daca nu strict in aceeasi ordine. Cititorul va constata insa diferentele notabile de prezentare: de exemplu, principalele legi juridice au fost incadrate in contextul lor temporal, pentru a putea intelege mai bine imprejurarile istorice care le-au produs, ceea ce a permis ca subsectiunea Administratia si Justitia sa aiba acum un caracter sintetic mult mai sistematic. O noutate este si tratarea Literaturii, unde, la genul poezie, au fost introduse acum multe citate. Motivul este evident: pe de o parte, numele literatilor incepind din secolul al XVIII-lea sint comparativ mai bine cunoscute, macar din auzite, publicului cititor, care, desigur, va dori ca urmare un contact direct si imediat cu aspecte esentiale ale poeziei acestora, iar pe de alta parte, lipsit de citate ilustrative, un minuscul compendiu de literatura ca acesta ar fi precum un herbar cu plante uscate inodore. Fara doar si poate, citatele alese reprezinta gustul personal al autorului, chiar daca unii critici si istorici literari le-ar putea considera non-canonice.
Metoda folosita si in acest volum este aceea a stabilirii unor conexiuni in timp si spatiu, multe dintre ele cu caracter comparatist. La aparatul critic exista unele noutati: lista ilustratiilor color si alb-negru nu mai contine explicatii suplimentare descriptive, acestea fiind acum introduse si comentate in corpul lucrarii. Bibliografia generala si tematica este ultra-selectiva, ca de altfel si Indicele de nume proprii; acestea din urma apar o singura data, numai acolo unde sint tratate per se, si nu ori de cite ori se repeta passim.
Ca si in trecut, in selectarea enormului material ne-am lasat calauziti de dorinta de a raspunde, in beneficiul cititorului, la intrebarea retorica pusa odata, acum patru secole, de Mathurin R�gnier: Sais-tu ce qu�il faut savoir afin de bien savoir? Cititorul va aprecia singur.
In incheiere, exprimam conducerii administrative si personalului tehnic ale editurii Institutul European gratitudinea noastra pentru aspectul grafic al lucrarii.
Acest al treilea volum este inchinat celei de-a 125-a aniversari a stabilirii relatiilor diplomatice dintre Romania si Marea Britanie, prin infiintarea Legatiei Romaniei la Londra la 17/29 aprilie 1880.
|
)
