Între 1962-1963, Nicolae Filimon publica în foileton, în Revista româna, romanul Ciocoii vechi si noi.
Titlul reflecta intentia autorului de a realiza doua parti î care sa prezinte „ciocoiul vechi" cu „anteriu si calamari la brîu al timpilor fanariotici" si „ciocoiul nou", contemporan autorului, „cu frac si manusi albe". Din cauza bolii si sfîrsitului timpuriu n-a scris decît prima parte, ce vizeaza tipul parvenitului din perioada 1913-1825, studiata amanuntit cît fusese functionar la Arhivele Statului. Din perspectiva auctoriala, N. Filimon este un autor omniscient Notatii ca aceasta sînt frecvente: „Sa lasam pe ambitiosul nostru ciocoi în pace a-si face planurile sale ambitioase pentru exploatarea averei stapînului sau si, în loc a-l întrerupe din visarile sale ambitioase, sa facem cunoscut lectorilor nostri pe postelnicul Andronache Tuzluc".
In realizarea personajelor , autorul foloseste cîtova proceduri romantice. Primul ar fi antiteza, N. Filimon Grupand personajele In demonice si angelice. Piintm piH damofilpa amintim pe: Andronache Tuziuc , chera Duduca, Dinu Paturica, voda Caragea personajele Angelice , chiar daca nu au consistentii calor demonica, slnt bino conturate si servesc ca termen de comparatii in aceasta categorie intra: banul C , Mana, Ghaorgha, voda Grigore Ghica.
Legatura dintre aspectul fizic si caracter constituie un alt element romantic, ca si finalul apoteotic, în ane „binele învinge raul" (Gheorghe se casatoreste cu Mana si sunt cununati de voda Virtutea învinge. Rail este demascat si pedepsit,)
|