Prefata la The Constitution of Liberty este datata 1959, pentru a indica faptul ca Hayek dorea, printre altele, ca lucrarea sa sa comemoreze centenarul editiei originale a volumului lui John Stuart Mill, On Liberty (1859). Dedicatia (), avea menirea sa exprime opinia lui Hayek ca in Statele Unite avea loc o renastere a liberalismului clasic, ca aici urma sa ia nastere o societate mai libertara. Scopul volumului era acela de a reafirma ideaurile libertatii care vor inspira cresterea neintrerupta a civilizatiei libere, occidentale. n acelasi timp, era o incercare de a crea mijlocul (o constitutie a libertatii) prin care societatile puteau deveni si ramine libere. Era o lucrare extrem de ambitioasa si optimista: .Cartea este impartita in trei mari parti. Prima este o aparare a valorii libertatii (). Hayek face distinctia intre si , sustine superioritatea creatoare a societatilor libere si legatura intre acestea si continuarea progresului. Urmatoarele teme explorate sint relatia intre libertate, ratiune si traditie, teme deja proeminente in corpusul hayekian si legatura intre responsabilitate si libertate. Sectiunea se incheie cu o discutie a diverselor amenintari si posibile capcane cu care se confrunta societatile democratice: egalitate versus merit, regula majoritatii versus drepturi individuale, precum si modurile in care lumea materiala ne afecteaza libertatea (problema angajarii).Partea a doua se refera la libertate si drept (). Hayek pune in evidenta legatura strinsa intre traditia statului de drept si cresterea libertatii in Marea Britanie si Statele Unite. Sint trecute in revista natura coercitiva a statului, garantiile constitutionale si juridice necesare unei societati libere ( unei societati libere) si dimensiunile istorice ale statului de drept. Autorul examineaza traditia constitutionala americana si alte traditii juridice, in special din perspectiva garantiilor oferite libertatii individuale. Sectiunea continua cu discutarea modului in care interactioneaza si a celui in care ar trebui sa interactioneze politica economica si statul de drept si se incheie cu o analiza a declinului statului de drept, in fata pozitivismului juridic si a activismului judiciar si administrativ.A treia si ultima sectiune a volumului este consacrata problemelor cu care se confrunta libertatea in statul bunastarii (). Fara nici o indoiala, socialismul clasic fusese invins si cazuse deja in dizgratie, la sfirsitul anilor 1950, cu exceptia locurilor unde fusese impus, prin forta armelor, de catre sovietici. nsa el lasa in urma o intreaga panoplie de masuri interventioniste si crease societati ale dependentei, ostile sau in orice caz nefavorabile libertatii. n Occident, abandonarea idealului socialist propriuzis nu insemna ca libertatea obtinuse victoria, intrucit statul bunastarii crease clase defavorizate, alaturi de noi clientele. Hayek analizeaza diverse aspecte ale statului bunastarii: sindicatele, schemele de impozitare ce vizau redistribuirea veniturilor, politicile in domenii precum agricultura si educatia; el arata cum acestea pot constitui pericole pentru libertate, pe termen scurt si pe termen lung.The Constitution of Liberty este o carte mare, o adevarata enciclopedie de idei, concepte si opinii liberale; in fine, ea este un extrem de valoros izvor de idei pozitive. Fiind o lucrare de o mare densitate si eruditie, ea nu a atins niciodata popularitatea volumului The Road to Serfdom. Pe de alta parte, pentru liderii de opinie si pentru cei ce lucreaza la construirea unor societati libere, The Constitution of Liberty este o resursa esentiala.
|
)
