Constructia simbolica a cimpului electoral

Din cuprins:
- Comunicarea electorala;
- Retorica electorala in campania prezidentiala '96;
- Tipuri de dezbatere electorala televizata;
- Efectele comunicarii asupra comportamentului electoral;
- Tipologii ale comportamentului electoral in Romania;
- Spectacolul sondajelor;

Principala calitate a lucrarii consta in tentativa de a evalua stiintific ceea ce constatasem empiric in toti acesti ani. In fapt, aceasta lucrare colectiva incearca sa explici teze - prin analiza alegerilor din noiembrie 1996 - motivele care au determinat majoritatea electoratului despre care se spunea ca este tetanizat, sa doreasca o adevarata ruptura politica si sociala Mass-media, informatia politica televizata au avut un rol cu totul decisiv in acest divort intre guvernanti si guvernati.
Insa dincolo de tentativa de a rationaliza post-factum schimbarea politica din noiembrie 1996, lucrarea este o provocare la adresa mitului unei anumite ,, exceptii romanesti" in tranzitia spre democratie si spre economia de piata. Autorii lucrarii insista mai putin asupra mecanismelor de reproducere (de altfel, inca vii) ale vechiului sistem comunist. Abordind evenimentul mediat ic care a fost campania electorala din 1996, autorii prefera, mai curind, sa arate cum banalizarea respectiv, normalizarea " comunicarii politice in Romania tinde sa se racordeze treptat la modelele din marile democratii liberale occidentale. Modelul propagandist (centrat pe atotputernicia emitatorului, pe instrumentalizarea mass-media si pe victimizarea receptorului) este pus in cauza in favoarea unui model cognitiv bazat pe capacitatea de utilizare a mesajelor si satisfactiilor unui receptor devenit utilizator de produse politico-mediatice, selectionate intr-un mod activ. Din aceasta perspectiva, analiza supune atentiei: demonopolizarea si diversificarea crescinda a ofertei politice si mediatice; sint evidentiate procedeele de construire a imaginii (teatralizarea si ritualurile electorale) inspirate tot mai mult de cele predominante in Occident (spectacularizarea comunicarii politice); dezideologizarea confruntarii politice mediatizate (spre exemplu, restringerea progresiva a atacurilor directe la adresa adversarului in favoarea utilizarii din ce in ce mai frecvente a strategiilor discursive implicite desfasurate in fata publicului - marele absent din comunicarea politica proprie vechiului regim); utilizarea strategica a informatiei politice de catre un alegator tot mai receptiv, practicind expunerea selectiva la informatia politica mediatizata; renegocierea interpersonala a acestei informatii in interiorul unor grupuri mici, dar active, si individualizarea crescinda a optiunii electorale; destructurarea marilor deter minis me geografice, sociale, culturale, identitare care va contribui la reconsiderarea deciziei alegatorului in favoarea unei optiuni electorale inspirate tot mai mult de motivatii rationale; multiplicarea sondajelor de opinie efectuate in rindul unei populatii tot mai putin tematoare ca nu se conformeaza la ceea ce se considera a fi norma majoritatii (spirala tacerii")
Este asadar, un semn bun ca cetateanul roman-receptor-alegator- consumator iese, in fine, din anonimat si din spirala victimizarii: cultura sa civica " se cristalizeaza, facindu-l mai atent la mecanismele de manipulare de tip propagandistic. Acest alegator a devenit critic nu numai fata de vechea putere, dar si fata de actuala majoritate si fata de sistemul politic in general. Un fenomen de distantare si de autonominizare s-a produs cu adevarat. Ramine ca oameni politici, mai modesti in ce priveste discursurile programatice cu efectele de stil corespunzatoare, sa ia nota de aceasta.
Un merit esential al acestei lucrari este ca si-a propus sa explice tranzitia de catifea" prin consideratii stiintifice si non-ideologice: ta antipodul discursurilor euforizante sau catastrofice asupra mutatiilor actuale din societatea romaneasca, echipa Laboratorului Mass-media si Comunicarea Politica" a Institutului de Sociologie (Academia Romana) a preferat exaltarilor lirice, rigoarea teoretica si metodologica