Images, Imagini, Images 6/2016

Din Cuprins:
◊ Helge Ronning, Henrik Ibsen and the Paradoxical Drama of Modernity
◊ Raluca Bibiri, Cum de n-a inteles Ibsen femeile?
◊ Ilinca Tamara Todorut, Love and Politics: Ibsen`s Critique of the Marriage Institution
◊ Prerita Sen, Henrik Ibsen`s "Mad" Women
◊ Maria Pia Pagani, The Lady from the Sea: The Ultimate Challenge of Eleonora Duse
◊ Mirella Patureau, Relisant Ibsen. Hier, aujourd`hui, demain… quelques visages du temps
◊ Saviana Stanescu, Re-imaginarea clasicilor: Antigone de ieri si de azi
◊ Cristina Modreanu, Feminist Theater on Romanian Stages. Tools for Reimagining Twenty-First-Century Theater
◊ Stefana Pop-Curseu, Cronica de spectacol: Henrik Ibsen, Un dusman al poporului (Regia: Thomas Ostermeier)
◊ Dezbatere: Capitalismul si mediul inconjurator: de la Un dusman al poporului la Rosia Montana

Numarul 6/2016 al revistei IMAGES, IMAGINI, IMAGES. JOURNAL OF VISUAL AND CULTURAL STUDIES, coordonat de Cristina Modreanu si intitulat Restaging Ibsen, isi propune o reevaluare a operei dramaturgului norvegian din perspectiva contemporana. Volumul este o reflectie teoretica sustinuta asupra influentelor si implicatiilor operei lui Ibsen, pornind de la relatia acesteia cu ceea ce sociologul Ulrich Beck numeste "prima modernitate" (asa cum este discutata in articolul profesorului Helge Rønning) si terminand cu relevanta ei pentru analiza unor situatii contemporane apartinand unor contexte culturale complet diferite, asa cum transpare din textul dezbaterii Capitalismul si mediul inconjurator: de la Un dusman al poporului la Rosia Montana, consemnata si tradusa de Stefana Pop-Curseu, dezbatere prilejuita de o punere in scena recenta a piesei lui Ibsen in regia lui Thomas Ostermeier, in cadrul Festivalului International de Teatru "Interferente" (Cluj-Napoca, noiembrie-decembrie 2014). Aspecte fundamentale referitoare la importanta interpretarii si dramatizarii in reevaluarea canonului ibsenian, precum si la potentialul repertoriului teatral clasic de a genera re-scrieri si re-imaginari in cheie contemporana sunt discutate in articolele semnate de Maria Pagani, Mirella Patureau, Saviana Stanescu si Cristina Modreanu, in timp ce eseurile semnate de Raluca Bibiri, Prerita Sen si Ilinca Todorut se concentreaza asupra constructiei personajului feminin la Ibsen din perspectiva studiilor de gen, a institutiilor sociale si a teoriilor psihanalitice.