Analiza fenomenului fascismului si a ideologiei care l-a animat nu este (si nu ar trebui sa fie) doar un demers academic. Mai intai, pentru ca regimurile fasciste au fost, prin natura lor, propagatoare de ura si violenta, energii care, in cele din urma, au stimulat cea mai mare conflagratie a secolului XX, in urma careia si-au pierdut viata zeci de milioane de oameni. Apoi, pentru ca, odata cu statuarea ideologiei fasciste, ideile care le-au animat nu au disparut impreuna cu regimurile care le-au dat nastere, ci au devenit repere pentru noile curente politice radicale. Aceste idei, in principiu, au puterea sa reinvie si sa devina surse de inspiratie pentru problemele si provocarile contextului prin care trecem.
Întelegerea fascismului nu poate fi redusa, insa, exclusiv la analiza ideilor care l-au animat. Este important sa intelegem mai ales "mecanica" prin care aceasta ideologie a putut sa acapareze sufletele si mintile a milioane de oameni. Investigarea fascismului, asadar, nu se poate limita la o incursiune sterila in istoria recenta, ci este, mai presus de toate, un demers activ si pragmatic, care ne poate ajuta sa intelegem mecanica prin care se nasc si se propaga curentele politice din prezent.
Contributori:
Andi-Nicolae Alupei, Iskra Baeva, Ian Browne, Radu Carp, Mihaela Ciobanu, Petre-Florian Draghici, Gabriela Falcichio, Raluca Farcas, Anis Ghet, Guido Liguori, Alda Kushi, Gianfranco Longo, Dan Mihalache, Mihai Milca, Bettina Mitru, Victor Rizescu, Dan Sultanescu, Bogdan Teodorescu, Enache Tusa
|
)
