Volum XIV, Nr. 2 (52), Serie nouă, martie-mai 2026
Lectura contribuțiilor reunite în acest număr al revistei Polis confirmă un fapt pe care istoria modernității îl ilustrează cu o remarcabilă claritate: ideologiile nu reprezintă simple construcții teoretice, destinate exclusiv reflecției academice. Ele sunt forțe active care modelează percepții, mobilizează comunități, legitimează instituții și influențează direcția în care evoluează societățile.
Începând cu secolul al XVIII-lea, istoria politică a lumii moderne poate fi citită și ca istoria confruntării dintre marile ideologii. Liberalismul, conservatorismul, naționalismul, socialismul, comunismul sau diferitele lor forme contemporane au oferit răspunsuri distincte la întrebările fundamentale privind libertatea, egalitatea, autoritatea, proprietatea, identitatea și organizarea comunității politice. Dincolo de diferențele dintre ele, toate au încercat să ofere o interpretare a lumii și un proiect de transformare a acesteia.
Din această perspectivă, ideologiile nu aparțin trecutului. Ele continuă să structureze prezentul și să modeleze viitorul. Chiar dacă limbajul, formele și actorii lor se schimbă, nevoia societăților de a interpreta realitatea și de a proiecta alternative rămâne constantă. În fond, istoria modernă și contemporană arată că marile schimbări nu încep prin transformarea instituțiilor, ci prin transformarea ideilor care le fac posibile.
Contributori:
Roberta Alma ANASTASE, Mădălina Virginia ANTONESCU, Cristian BOCANCEA, Sorin BOCANCEA, Carlo BOSNA, Anton CARPINSCHI, Chiara CAUSIO, Angelo CHIELLI, Georgeta CONDUR, Andrei CUCU, Dragoș DRAGOMAN, Ioana CRISTEA DRĂGULIN, Sabin DRĂGULIN, Fabrizio FIUME, Andrei Daniel GHEORGHE, Ion Mihai GRECU, Ciprian IFTIMOAEI, Guido LIGUORI, Sabina-Adina LUCA, Ivane MENTESHASHVILI, Mirela-Emilia MIRONIUC, Alexandru MURARU, Cristian PREDA, Dumitru PREDA, Mario DI PUMPO, Vasile SOARE, Daniel SPILCĂ, Silvio SUPPA
|
)
